#1 — Public Procurement Act: reforma care va rescrie achizițiile publice în UE — și ce puteți face de pe acum

Comisia Europeană tocmai a pus pe masă o amplă reformă a achizițiilor publice din ultimul deceniu. Nu se aplică încă — orizontul realist este 2029-2030 — dar cine așteaptă adoptarea finală ca să înceapă pregătirea pornește cu ani de întârziere față de cei care se mișcă acum.

Ce se schimbă exact, cu ce ritm și ce puteți face chiar de pe acum?

Rezumat

• La 9 septembrie 2026, Comisia Europeană a publicat propunerea COM(2026) 590 final, denumită politic „Public Procurement Act” (PPA), care ar reuni într-un singur regulament contractele publice clasice, achizițiile sectoriale (utilități) și concesiunile (pagina oficială a propunerii; textul integral, PDF).
• La data acestui articol, PPA nu este în vigoare: este o propunere aflată la începutul procedurii legislative ordinare, nu un regulament adoptat și publicat în Jurnalul Oficial al UE.
• Articolul 149 al propunerii prevede aplicarea la doi ani de la intrarea în vigoare a actului final adoptat, dată încă necunoscută.
• Până la data aplicării actului final, autoritățile contractante și operatorii economici din România continuă să aplice cadrul actual.
• Ce trebuie făcut acum: monitorizare instituțională, pregătirea proceselor interne, formare profesională.

Cum vă poate ajuta ININ chiar de pe acum: monitorizăm evoluția legislativă, evaluăm impactul propunerii asupra strategiei și documentațiilor de achiziție și pregătim echipele pentru noile cerințe. Discutăm despre situația dvs.

1. Context: de ce vorbim acum despre „Public Procurement Act”

Revizuirea actualului cadru european privind achizițiile publice a fost anunțată de Comisia Europeană în contextul obiectivelor Uniunii privind competitivitatea, reziliența, securitatea economică și simplificarea reglementării. Un reper important al acestui proces l-a constituit evaluarea Directivelor 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE, publicată la 14 octombrie 2025 (vezi comunicatul Comisiei).

Evaluarea a arătat că directivele din 2014 și-au atins numai parțial obiectivele. În special, acestea nu au produs nivelul anticipat de claritate juridică și flexibilitate, în timp ce normele specifice adoptate ulterior au adăugat complexitate. De asemenea, concurența și participarea transfrontalieră sunt considerate insuficiente, achizițiile ecologice, sociale și de inovare sunt utilizate neuniform, iar deficiențele privind disponibilitatea și calitatea datelor limitează verificările de conformitate.

Consultarea publică deschisă prin portalul „Have Your Say” a colectat poziții de la părțile interesate vizate (detalii aici), pe trei teme principale: eficiența și transparența achizițiilor; echilibrul dintre obiectivele ecologice, sociale și de inovare și celelalte obiective ale achizițiilor; și securitatea economică și autonomia strategică.

Pe baza evaluării ex post, a consultărilor cu părțile interesate și a evaluării de impact, Comisia Europeană a prezentat, la 9 septembrie 2026, propunerea COM(2026) 590 final, înregistrată în cadrul procedurii legislative ordinare sub numărul 2026/0265(COD). Propunerea urmărește înlocuirea celor trei directive din 2014 cu un regulament unic, direct aplicabil, care reunește normele privind contractele publice, achizițiile din sectoarele de utilități și concesiunile.

Titlul complet al propunerii este: „Proposal for a Regulation of the European Parliament and of the Council on public contracts and concessions, repealing Directives 2014/23/EU, 2014/24/EU and 2014/25/EU, and amending [the relevant sectoral Regulations and Directives] (Public Procurement Act).”

Denumirea Public Procurement Act (PPA) este consacrată chiar în titlul propunerii, nu doar în comunicarea politică a Comisiei. Propunerea este însoțită, între altele, de grila de subsidiaritate — SWD(2026) 590, evaluarea de impact — SWD(2026) 591 și rezumatul evaluării de impact — SWD(2026) 592.

În acest moment, PPA este o propunere legislativă. Forma sa finală poate fi modificată în cursul negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliu, înainte de adoptare și publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

2. Calendarul: între obiectivul politic și calendarul prevăzut de propunere

Este util să distingem între două categorii de repere: obiectivul politic privind finalizarea procesului legislativ și calendarul de intrare în vigoare și aplicare prevăzut în propunerea Comisiei.

Obiectivul politic — orientativ și fără forță juridică

La data redactării, nu este stabilit un termen juridic pentru finalizarea procedurii legislative. Calendarul va depinde de examinarea propunerii de către Parlamentul European și Consiliu.

Cu toate acestea, Foaia de parcurs interinstituțională „One Europe, One Market” include Public Procurement Act în anexa „Priority Deliverables”, în cadrul pilonului „A more integrated Single Market”, și stabilește sfârșitul anului 2027 drept termen pentru finalizarea acordului politic asupra actului (foaia de parcurs). Acesta este un angajament politic și operațional al instituțiilor europene.

Respectarea acestui calendar va depinde de ritmul examinării propunerii în Parlamentul European și în Consiliu, de amploarea amendamentelor și de momentul în care se va ajunge la un acord asupra textului final.

Trebuie remarcat că foaia de parcurs anticipa prezentarea propunerii de către Comisie în T2 2026, în timp ce propunerea a fost publicată efectiv la 9 septembrie 2026 (T3 2026). O versiune de lucru a proiectului a ajuns însă în spațiul public la începutul T3 2026: la 9 iulie, Euronews relata pe baza unui proiect de regulament obținut înaintea prezentării sale oficiale (articolul Euronews). Textul neoficial a fost ulterior publicat integral de Euractiv (document Euractiv).

Acest decalaj a redus timpul disponibil pentru atingerea obiectivului de adoptare în T4 2027 și trebuie avut în vedere atunci când este evaluat realismul calendarului politic, fără a însemna însă că termenul nu mai poate fi respectat.

Calendarul de intrare în vigoare și aplicare prevăzut în propunerea Comisiei

Articolul 149 din COM(2026) 590 final prevede, în forma actuală a propunerii, două momente distincte:

• intrarea în vigoare: în a 20-a zi de la publicarea regulamentului final adoptat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;
• aplicarea: la 2 ani de la intrarea în vigoare a regulamentului.

Data calendaristică exactă a aplicării nu este încă indicată, fiind lăsată spre completare după adoptarea actului. Propunerea stabilește însă formula temporală: 20 de zile între publicare și intrarea în vigoare, urmate de o perioadă de 2 ani până la aplicare.

Prin urmare, dacă obiectivul politic de adoptare în T4 2027 ar fi respectat, iar regulamentul ar fi publicat la scurt timp după adoptare, aplicarea efectivă a PPA ar putea începe, orientativ, la sfârșitul anului 2029 sau la începutul anului 2030. Acesta este un orizont de planificare, nu o dată certă, dar oferă un reper pentru pregătirea cadrului instituțional, a instrumentelor digitale, a ghidurilor, a programelor de profesionalizare și a măsurilor de tranziție.

Etapele de parcurs (în formă simplificată) sunt:

• Examinarea propunerii în comisiile competente ale Parlamentului European: desemnarea raportorului, elaborarea raportului și depunerea amendamentelor.
• Examinarea propunerii în Consiliul Uniunii Europene: grupuri de lucru, COREPER și stabilirea poziției sau a mandatului de negociere.
• Negocieri între Parlamentul European și Consiliu, cu participarea Comisiei, inclusiv prin triloguri, dacă se decide deschiderea acestora.
• Obținerea unui acord politic și adoptarea formală a textului de către Parlamentul European și Consiliu.
• Semnarea și publicarea regulamentului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
• Intrarea în vigoare în a 20-a zi de la publicare.
• Aplicarea, potrivit propunerii actuale, la 2 ani de la intrarea în vigoare.

3. Ce se aplică, până atunci, în România

Până la data de la care regulamentul final va deveni aplicabil, propunerea de Public Procurement Act nu modifică regimul achizițiilor publice din România.

În consecință, procedurile lansate în perioada 2026–2027 și, în funcție de calendarul adoptării actului, probabil și cele inițiate până la sfârșitul anului 2029 sau începutul anului 2030 vor fi organizate potrivit normelor actuale.

Cu alte cuvinte: procedurile în derulare, contractele încheiate și cele care vor fi lansate în perioada 2026–2027 (și, foarte probabil, cel puțin până în 2029) se organizează și se derulează după regulile actuale. Regimul exact al procedurilor în curs, al executării și modificării contractelor existente va fi stabilit prin dispozițiile tranzitorii ale actului final și prin măsurile naționale de adaptare.

Prin urmare, ceea ce se schimbă în prezent este agenda strategică și direcția viitoarei reforme, nu regimul juridic aplicabil procedurilor aflate acum în pregătire.

4. De ce contează această propunere, chiar dacă nu se aplică imediat

Deși se află încă în procedura legislativă și poate suferi modificări, propunerea este importantă cel puțin din următoarele 5 motive:

• Schimbă natura instrumentului juridic european: Comisia propune trecerea de la 3 directive la un regulament direct aplicabil în toate statele membre. Spre deosebire de directive, regulamentul nu va necesita transpunere (art. 288 TFUE), ceea ce va reduce posibilitatea apariției unor diferențe naționale rezultate din opțiunile de transpunere. Totuși, România va trebui să își adapteze legislația și cadrul instituțional pentru eliminarea suprapunerilor sau a normelor incompatibile cu PPA.
• Reunește actualele regimuri privind achizițiile clasice, achizițiile sectoriale și concesiunile într-un singur act. Propunerea înlocuiește Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE cu un cadru unic, un vocabular comun și o arhitectură procedurală mai coerentă. Sunt menținute însă norme specifice pentru anumite domenii, în special pentru utilități și concesiuni.
• Introduce principiul „best quality for public money” și consolidează rolul componentei calitative în atribuire. Articolul 4 consacră acest principiu ca reper general al achizițiilor, iar articolele 35 și 98 îl transpun în reguli aplicabile în proceduri de atribuire. Ca regulă, factorii de evaluare calitativi trebuie să reprezinte cel puțin 30% din punctajul total și cel puțin 50% în cazul contractelor al căror obiect este intensiv în muncă. Articolul 98 alin. (5) permite derogarea de la aceste ponderi în anumite condiții.
• Definește un ecosistem digital european interoperabil pentru achiziții. Propunerea reglementează o rețea de interoperabilitate între furnizorii de servicii de eProcurement, standarde armonizate și specificații comune, o platformă de eProcurement pusă la dispoziție de Comisie, un serviciu electronic de verificare a eligibilității și spații naționale și european pentru datele privind achizițiile publice. Termenul de 30 iunie 2028 prevăzut la art. 133 alin. (5) lit. (a) privește implementarea tehnică și disponibilitatea generală, în toate statele membre, a instrumentelor stabilite la nivelul Uniunii care pot fi utilizate pentru verificarea electronică a eligibilității. Separat, art. 29 prevede termenul de 15 iunie 2029 pentru asigurarea accesului la anumite baze de date naționale necesare verificărilor automatizate.
• Integrează achizițiile publice în agenda strategică mai largă a Uniunii. Propunerea urmărește corelarea normelor generale de achiziții cu obiectivele europene privind protecția mediului și economia circulară, politica socială, inovarea, securitatea cibernetică, reziliența lanțurilor de aprovizionare, securitatea economică și preferința europeană. Ea consolidează legătura cu instrumente precum Regulamentul privind achizițiile publice internaționale și Regulamentul privind subvențiile străine și modifică sau preia dispoziții privind achizițiile dintr-o serie de acte sectoriale, inclusiv cele referitoare la proiectarea ecologică, baterii, materii prime critice, tehnologii „net-zero”, produse pentru construcții, ambalaje și reziliența cibernetică.

Prin urmare, relevanța propunerii nu constă în schimbarea regulilor aplicabile procedurilor curente, ci în faptul că aceasta indică direcția în care autoritățile contractante, operatorii economici și instituțiile de reglementare trebuie să înceapă deja să își pregătească strategiile, competențele, sistemele digitale și practicile de achiziție.

Aceste cinci schimbări nu sunt teorie — redefinesc modul în care se vor atribui și implementa contractele în următorul deceniu. Echipa ININ vă poate ajuta să transformați aceste cerințe într-un avantaj competitiv, nu într-o presiune de conformare de ultim moment. Vorbim despre planul dvs. de pregătire.

5. Ce înseamnă concret pentru autoritățile contractante din România

Dacă reprezentați o autoritate contractantă, perioada următoare ar trebui să fie una de pregătire strategică și instituțională. Până la adoptarea și aplicarea PPA, procedurile continuă să fie organizate potrivit cadrului juridic actual. Pregătirea poate viza, cel puțin:

• Monitorizarea evoluției legislative: urmărirea amendamentelor și a pozițiilor adoptate de Parlamentul European și de Consiliu, precum și a comunicărilor Comisiei Europene, ANAP și ADR.
• Revizuirea strategiilor și a documentațiilor de achiziție: evaluarea măsurii în care modelele actuale permit integrarea criteriilor de calitate, a obiectivelor de mediu, sociale, de inovare și de securitate economică, precum și utilizarea unor proceduri și instrumente noi. Modificarea efectivă a documentațiilor va trebui realizată după stabilizarea formei finale a PPA.
• Consolidarea competențelor în planificarea achizițiilor: dezvoltarea capacității de analiză a necesităților, a pieței, a costurilor pe ciclul de viață, a riscurilor lanțului de aprovizionare și a performanței contractuale.
• Pregătirea profesională a personalului autorității contractante.

Pentru autoritățile contractante, capacitatea de adaptare va depinde de consolidarea planificării strategice, a competențelor profesionale și digitale și a capacității de a obține și demonstra valoare pe întregul ciclu de viață al contractului.

6. Ce înseamnă concret pentru operatorii economici din România

Dacă sunteți operator economic sau faceți parte dintr-un grup care participă la achiziții, inclusiv în alte state membre, perioada următoare este una de pregătire:

• Nu există obligații noi cu aplicare imediată: până la adoptarea și aplicarea regulamentului, participarea la proceduri continuă potrivit cadrului juridic actual. Conținutul propunerii se poate modifica în cursul negocierilor dintre Parlamentul European și Consiliu.
• Crește importanța demonstrării calității ofertei: operatorii ar trebui să își consolideze capacitatea de a propune și documenta avantaje tehnice, funcționale, de mediu, sociale și de inovare, precum și soluții privind securitatea și reziliența aprovizionării. Nu simpla existență a unor certificări sau politici generale va conta, ci capacitatea de a demonstra rezultate măsurabile, relevante și legate de obiectul contractului.
• Devine relevantă pregătirea pentru eligibilitatea digitală: propunerea prevede un serviciu electronic de eligibilitate, bazat pe profiluri digitale ale companiilor, credențiale comerciale digitale și principiul „once-only”. Operatorii ar trebui să urmărească structurarea și actualizarea datelor privind situația juridică, motivele de excludere, capacitatea tehnică și financiară, beneficiarii reali și originea operatorului și, după caz, a bunurilor oferite.
• Trasabilitatea lanțului de aprovizionare devine esențială: operatorii economici trebuie să prezinte informații privind subcontractanții, producătorii, țările de origine, dependențele critice și riscurile de întrerupere a aprovizionării. În sectoarele relevante, acestea vor trebui analizate împreună cu regimurile aplicabile, precum International Procurement Instrument (IPI), Foreign Subsidies Regulation (FSR), Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM), Net-Zero Industry Act (NZIA) și Critical Raw Materials Act (CRMA).
• Noua arhitectură procedurală poate extinde oportunitățile de participare la achizițiile publice: consultarea pieței este încurajată, iar procedurile dinamice și procedura pentru inovare pot facilita accesul la contracte al IMM-urilor, al întreprinderilor inovatoare și al operatorilor care pot formula soluții, nu doar răspunsuri la specificații tehnice prestabilite.

Pentru operatorii economici, avantajul competitiv va reveni celor care își consolidează trasabilitatea lanțurilor de aprovizionare, evidențele digitale și capacitatea de a demonstra valoarea oferită pe întregul ciclu de viață al contractului.

De ce ININ

De la înființare ININ susține autorități contractante și operatori economici în navigarea cadrului de achiziții publice — de la formare profesională (Centru de Studii și examinare CIPS) , la asistență directă în proceduri de atribuire.

Fiți cu un pas înainte

Vă putem ajuta să:

• evaluați impactul PPA asupra strategiei dvs. actuale de achiziție;
• revizuiți documentațiile în perspectiva noilor cerințe de calitate;
• pregătiți echipele prin formare specializată;
• construiți, dacă sunteți operator economic, un dosar de eligibilitate digitală solid, din timp.

Scrieți-ne pentru o discuție despre situația dvs. specifică — Luați legătura cu noi.

Întrebări frecvente

Este PPA în vigoare astăzi?

Nu. La 10 septembrie 2026 este o propunere a Comisiei, publicată cu o zi înainte, aflată la începutul procedurii legislative.

Când se va aplica?

La doi ani de la intrarea în vigoare a actului final adoptat. Data calendaristică depinde de publicarea în JOUE (COM(2026) 590, art. 149).

Dispar Legile 98/99/100/2016?

Propunerea abrogă cele trei directive europene. Legile românești nu vor putea duplica sau contrazice PPA și vor trebui adaptate.

Ce fac până atunci?

Autoritățile contractante și operatorii economici pot începe pregătirea pe aspecte de strategie, fără a schimba regimul juridic aplicabil procedurilor curente.

Unde citesc textul integral al propunerii?

Pe pagina oficială DG GROW și în PDF-ul propunerii (pagina propunerii; textul propunerii).

Surse primare și referințe

• Comisia Europeană, Proposal for a Regulation on public contracts and concessions — pagina oficială DG GROW.
• Comisia Europeană, COM(2026) 590 final — textul propunerii (PDF).
• Comisia Europeană, SWD(2026) 590 — grila de subsidiaritate (PDF).
• Comisia Europeană, Evaluarea directivelor UE privind achizițiile publice, 14 octombrie 2025.
• Comisia Europeană, Have Your Say — EU public procurement rules revision.
• Parlamentul European, Legislative Train — Public Procurement Act.
• EUR-Lex, Articolul 288 TFUE.
• EUR-Lex, Regulamentul delegat (UE) 2025/2152.
• EUR-Lex, Directiva 2014/24/UE, Directiva 2014/25/UE, Directiva 2014/23/UE.

 

Prezentul material are caracter informativ. Este redactat de echipa Integrate Investment (ININ) pe baza documentelor publice ale Comisiei Europene, Parlamentului European, Consiliului UE și EUR-Lex, consultate la data publicării, respectiv 10 septembrie 2026.

Informațiile prezentate se referă la o propunere legislativă (COM(2026) 590 final) aflată în procedura legislativă ordinară. Textul poate fi modificat semnificativ în cursul negocierilor din Parlamentul European și din Consiliul UE. Prin urmare, conținutul nu constituie o analiză juridică definitivă și nu poate fi invocat ca fundament pentru decizii de conformitate.

Referințele către surse externe sunt oferite pentru transparență documentară; ININ nu răspunde de conținutul, disponibilitatea sau modificările ulterioare ale acestor surse. Toate mărcile, denumirile și trimiterile legislative aparțin titularilor lor.

© 2026 Integrate Investment (ININ). Reproducerea, integrală sau parțială, este permisă cu menționarea sursei și cu link către articolul de pe site-ul ININ.

 

Acesta este primul dintr-o serie de materiale ININ dedicate Public Procurement Act. Urmăriți secțiunea News pentru actualizări pe măsură ce propunerea avansează în Parlamentul European și în Consiliu.